marți, mai 17

Ce vă așteptați să se întâmple, ipocriților? (SpotMedia)


Cine este vinovat pentru criza politică din România? De unde a început totul și spre ce ne îndreptăm (G4Media)

De ce avem o criză politică azi în România? Liberalii vor să cheltuiască milioane din bugetul național și miliardele de la UE fără frică de procurori iar președintele Iohannis le face jocul.

De aici, de la bani, a început totul. Miza financiară este uriașă: 30 de miliarde de euro din PNRR și alte 50 din bugetul multianual al UE, în total vreo 80 de miliarde de euro bani europeni. Mai adăugați și cele câteva miliarde din Anghel Saligny pentru a avea o imagine mai clară…

De unde știm că bătălia pentru bani a provocat criza? Dovadă că așa stau lucrurile este viteza cu care liberalii au făcut schimbările la Justiție și au transformat avizul negativ dat pentru OUG-ul ”Anghel Saligny” (bani pentru baroni) într-un aviz pozitiv, iar ordonanța a fost adoptată în mare viteză. Premierul Florin Cîțu le-a promis primarilor liberali bani și a trebuit să livreze înainte de congresul din 25 septembrie.

Unde a greșit tactic USR PLUS? Colaborarea cu AUR pe tema moțiunii de cenzură este o eroare, deoarece legitimează un partid xenofob, antisemit și profund anti-european, riscul de compromitere este major, iar finalitatea discutabilă. Pe termen lung, pierderile sunt mult mai mari decât un câștig iluzoriu pe termen scurt.

Spre ce ne îndreptăm? Așa cum arată lucrurile acum, Marcel Ciolacu pare gata de coabitare, din opoziție, cu un guvern liberal minoritar sprijinit tacit din Parlament. Foarte probabil, PSD va boicota depunerea moțiunii de cenzură de către USR PLUS și AUR, încă un mic serviciu făcut premierului Cîțu și președintelui Iohannis. Zilele miniștrilor USR PLUS în guvern sunt de acum numărate. Președintele Iohannis a aruncat toate podurile în aer prin ieșirea de sâmbătă. Fostul ”premier de la Grivco” pare să se înțeleagă infinit mai bine cu liderii PSD decât cei de la USR PLUS, în fond USL-ul este în ADN-ul celor două mari partide.

Cine este autorul crizei? Responsabil direct pentru criza politică din România este președintele Klaus Iohannis. Schimbarea ministrului Justiției a fost decizia lui, la fel cum tot el pare decis să meargă până în pânzele albe tot cu premierul Florin Cîțu. Tot ce le-a reproșat celor de la USR PLUS în ieșirea de sâmbătă, când i-a acuzat că s-au compromis definitiv, că și-au trădat electoratul și valorile europene, li se aplică în primul rând lui și celor din PNL.

Cine pe cine a trădat mai tare? Ei, liberalii și șeful statului, au venit la putere pe un discurs pro-justiție și au fost primii care au abandonat reformele. Ei și-au trădat electoratul, și-au încălcat promisiunile electorale, păstrând intacte modificările făcute de PSD la legile Justiției, Secția Specială și cozile de topor din sistem cu care au continuat să hărțuiască magistrații incomozi. Ei, liberalii și șeful statului, au arătat că nu dau doi bani pe recomandările MCV, pe Comisia de la Veneția și pe așteptările Comisiei Europene de a face reformele promise în Justiție”.

Articolul integral, semnat de jurnalistul Dan Tăpălagă, pe pagina G4Media.

 

Ce vă așteptați să se întâmple, ipocriților? (SpotMedia)

„Grav în aceste zile nu e că niște bezmetici din politică se încaieră, ci faptul că încăierarea are loc pe puntea Titanicului. Niciodată agenda politică nu a fost mai desprinsă de interesul public, de agenda cetățeanului.

România înfruntă valul 4 cu nimic mai bine pregătită decât la precedentele. Campania de vaccinare este un eșec total. Ne îndreptăm spre șocul facturilor și spre sărăcia energetică extremă. Anul școlar începe la fel de prost pregătit ca anul trecut.

Realitatea aceasta a fost construită de întreaga guvernare cu președintele Iohannis în frunte. Nimeni nu e lebădă. Și niciodată, în nicio guvernare, nu cred că omul de rând nu s-a simțit mai abandonat. Și pentru asta se va răzbuna în singurul mod în care poate. La vot…

Este extrem de puțin important, dincolo de lumea inflamaților de pe Facebook, cine câștigă și cine pierde. Pentru că sigur pierde țara asta.

Pierde vieți, nivel de trai, pierde șansa reformelor, pierde încredere, câtă mai era în clasa politică, pierde prestigiu, cât îl avea, internațional. Asta e tot ce contează”.

Textul Ioanei Ene Dogioiu este disponibil pe pagina SpotMedia.

 

Vom avea din nou restricții în această toamnă? Scenariul mai puțin optimist al lui Răzvan Cherecheș: „Am văzut doar declarații triumfaliste de relaxare și niciun plan pentru valul 4” (HotNews)

Restricțiile ar putea reveni în această toamnă, odată cu creșterea accelerată a cazurilor de COVID-19 pe fondul răspândirii tulpinei Delta, autoritățile neavând pregătit un plan pentru valul 4, susține într-un interviu pentru HotNews.ro Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca. „Nu s-au luat măsurile din timp și am văzut doar declarații triumfaliste de relaxare, fără să vedem un plan concret de măsuri pentru valul 4, din această toamnă”, a spus el.

Vom avea din nou purtarea măștii și în spațiul exterior, limitarea libertății de mișcare după o anumită oră, limitarea programului magazinelor, închiderea restaurantelor și așa mai departe”, spune expertul în Sănătate publică.

Continuarea, aici.

 

Topul celor mai mari angajatori de stat. Poșta Română și CFR SA, liderii clasamentului, au împreună peste 45.000 de angajați (Ziarul Financiar)

Cei mai mari 15 angajatori din rândul companiilor con­tro­late de stat au avut, cumulat, aproape 133.000 de an­ga­jaţi anul trecut, în scădere cu 1% faţă de 2019, ceea ce în­seamnă că firmele controlate de stat au pierdut aproa­pe 3.100 de angajaţi în 2020, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor de pe platforma de analiză financiară Confidas.ro.

„Pandemia a creat contextul favorabil pentru încurajarea restructurării în cadrul companiilor de stat care au acumulat pierderi semnificative în ultimii ani. Companiile au fost obligate să facă analize pe baza situaţiilor financiar-contabile pentru a identifica motivele care au cauzat pierderi, plăţi restante, urmând ca prin­tr-un memorandum să fie prezentate măsuri concrete, cu termene, pentru eficientizatea acestor companii, incluzând aceste restructurări. Se tot discuta de mult timp de restructurarea aparatului public şi îngheţarea salariilor, iar în 2020 s-a întâmplat acest lucru, într-un an în care salariile bugetarilor şi pensiile au depăşit ca nivel încasările preconizate din taxe şi impozite“, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

 

Fanfara Ciocârlia: “Am plecat din România doar ca să cântăm și mereu ne-am întors acasă. În satul nostru, Zece Prăjini, noi încă nu avem asfalt” (Cultura la dubă)

S-au născut și au crescut în micuțul sat moldovenesc Zece Prăjini, au muncit la câmp și au îngrijit animalele, însă muzica le-a schimbat în profunzime existența. 12 muzicieni alcătuiesc Fanfara Ciocârlia, una dintre cele mai cunoscute formații românești peste hotare, din Germania până în Japonia și America.

Povestea lor, reflectată în mari publicații străine, precum The New York Times sau The Guardian, este, însă, mai puțin cunoscută în România.

De altfel, deși au cântat pe mari scene ale lumii, alături de orchestre sau muzicieni celebri, membrii Fanfarei Ciocârlia trăiesc regretul că țara lor nu îi apreciază așa tare precum sunt apreciați peste hotare.

Totuși, tocmai au deschis festivalul Jazz in The Park de la Cluj, premiat în 2019 cu titlul de cel mai bun festival de mici dimensiuni din Europa.

Acolo i-am întâlnit și noi și am stat de vorbă cu doi dintre ei, legendarii “Cimai” și Oprică Ivancea, precum și cu omul care i-a descoperit și le-a schimbat destinele, germanul Henry Ernst, managerul trupei de la înființare și până azi, scrie culturaladuba.ro.

 





Source link

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.