duminică, mai 29

[FOTO] Zilele Palatului Cultural din Reşiţa – eveniment de marcă al culturii bănăţene dedicat aniversării a 250 de ani de foc nestins!


Timp de trei zile, la Reşiţa se vor reuni tradiţia, emoţia şi muzica clasică printr-un eveniment consacrat deja, în oraşul de pe Bârzava: Zilele Palatului Cultural.

Festivitatea de deschidere va avea loc vineri,24 septembrie de la ora 17:00, în Centrul Civic, în faţa Palatului Cultural, unde se va desfăşura un concert de muzică populară şi dansuri tradiţionale româneşti.

Sâmbătă de la aceeaşi ora va avea loc tradiţionalul concert de fanfare, iar duminică melomanii vor avea parte de un cncert de muzică clasică în Parcul Tricolorului de la ora 18:00.

Parteneri celei de-a X-a ediţie ai Festivalului  ”ZILELE PALATULUI CULTURAL” sunt: Primăria Municipiului Reșița, Teatrul de Vest Reșița și Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin.

Accesul la eveniment este gratuit, cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

În această seară, 23 septembrie de la ora 21:00, la emisiunea ’’De vorbă cu România Frumoasă’’ vom afla alte detalii de la invitatul nostru, Nicolae Plujar-Preşedintele Asociaţiei Culturale Reşiţa Română.

Palatul Cultural, o adevărată bijuterie arhitecturală, dar şi un reper arhitectonic pentru întregul Banat de Munte, singura clădire cu influenţe brâncoveneşti din Caraş-Severin, edificiul fiind nu doar un monument arhitectonic impresionant, ci şi un punct cultural şi spiritual pentru reşiţeni.

Clădirea, construită între anii 1928-1929, a fost proiectată de arhitectul Iosif Victor Vlad, profesor la Politehnica din Timişoara. Construcţia a apărut din dorinţa populaţiei române din Reşiţa de a da replică la activitatea culturală a germanilor din Reşiţa Montană, sub denumirea de Palat Cultural.

 Atunci, în Reşiţa au apărut în primul rând corurile, apoi estrada, fanfara, opereta şi, mai târziu, teatrul, cu echipe de amatori şi echipa proprie de actori profesionişti.

Palatul Cultural a fost construit de Asociaţia Urbarială a Plugarilor Români din Reşiţa Română înfiinţată în anul 1892, ca loc de manifestare pentru Reuniunea de Cântări, Lectură şi Muzică a Plugarilor Români din Reşiţa Română , înfiinţată în 1894 şi care a fost donat pe atunci proaspăt înfiinţatei Asociaţii Culturale a Plugarilor Români din Reşiţa Română în anul 1932. Potrivit statutului adoptat, scopul asociaţiei era “înfiinţarea unei biblioteci, acordarea de burse pentru elevii români şi sprijinirea Reuniunii de Cântări, Muzică şi Literatură a Plugarilor Români din Reşiţa Română”. Putea dobândi calitatea de membru al asociaţiei “orice cetăţean român cu drept de competenţă în izlazul urbarial din Reşiţa Română”.

În anul 1929, planul clădirii suferă unele modificări, făcute de arhitectul Constantin Purcariu, de asemenea din Lugoj.

Sfinţirea Palatului Cultural a avut loc în data de 29 iunie 1930, de sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel, care sunt, de altfel, şi patronii spirituali ai oraşului.

La Palatul Cultural s-au ţinut, încă de la înfiinţare, spectacole corale, de dans, teatru, vodevil şi chiar operetă, dar a fost şi loc de întâlnire a vechilor reşiţeni la şezători şi baluri. În incinta clădirii a funcţionat, mai apoi, şi un cinematograf.

Asociaţia Culturală Reşiţa Română a fost reînfiinţată în anul 2002.

Actualul preşedinte al Asociaţiei Culturale Reşiţa Română este Nicolae Plujar, iar activitatea asociaţiei se concretizează prin şedinţe lunare la care participă, pe lângă Consiliul director, şi membrii asociaţiei.

În urma acestor şedinţe lunare se emit decizii privind buna desfăşurare a activităţii asociaţiei, organizându-se spectacole pe tot parcursul anului.

“Palatul Cultural a fost ridicat din fonduri ale populaţiei române, urbarieni, cu forţă de muncă locală. Tehnic vorbind, pentru a răspunde scopului iniţial – clădire culturală română – s-a adoptat un stil neoromânesc, cu arcuri în plin centru, o logie pe ax central şi goluri de ferestre cu arce de facturi diferite, învelitoare pe şarpantă din lemn cu accente locale date de ruperi de coamă, căderi de cornişe, care sunt marcate şi de brâuri ornamentale din ipsoserii. Două spaţii dinspre stradă (foste prăvălii) sunt acoperite cu terase circulabile. Structura iniţială este de pereţi portanţi din cărămidă arsă plină, centuri şi planşee din beton armat, iar sala este acoperită cu un planşeu de lemn, cu dublură de grinzi transversale şi grinzi pe direcţia longitudinală între cele principale”, afirmă Nicolae Plujar, preşedintele Asociaţiei Culturale Reşiţa Română.

Acum edificiul găzduieşte Teatrul de Vest Reşiţa şi este locul unde se desfăşoară majoritatea evenimentelor artistice şi culturale din municipiu.

Anca Bica Bălălău



Source link

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.